Destramare

Se-ntuneca,flacara insangerata a iubirii
Se frange sub greutatea visului pierdut
undeva pe drumul prafuit de amintiri
ce au venit si vor veni
doar odata cu mine.


Trec printre ruine de dor,fumegande riduri  

Ce-mi brazdeaza cerul inimii tale
cu dantelate fantasme arse de cuvintele blestem

revarsate pe suspinul ultimului sarut.

 Uitand ca suntem amandoi singuri, 
 am bajbait a sarutare cu buze insangerate
de cuvinte-nghetate a nepasare...
 Si abrupt m-ai prabusit inlauntrul abisului meu.